Birocratia omoara Romania!

19 septembrie 2012...o zi ca toate celelalte...sau asa credeam eu inainte de a incepe goana dupa hartii si hartiute(nu, nu ma duceam la maculatura). Ma trezesc de dimineata, imi rezolv treburile prin casa si apoi pornesc la drum incarcata cu rabdare din belsug pentru ca stiam ce urma sau cel putin asa aveam impresia. Era una din zilele acelea din an in care trebuia sa ma plimb cu hartii si taxe si asa mai departe. Prima oprire: CNAS. Inainte de a ajunge traiam cu impresia (da, eu sunt mereu cu impresiile la mine) ca trebuie sa le flutur o foaie din 2011 ca na, noi suntem mereu in reluare si sa plec la alte treburi, places to go, people to see. Ajunsa acolo, stau desigur la o coada de cel putin 15 minute ca de, nu mai suntem pe vremea lui Ceausescu sa stam in sir indian la paine ci la cotizat. In timpul acestor minute care mi s-au parut interminabile ma gandeam daca sa astept linistita sa ma treaca toate apele in incaperea aceea unde aerul conditionat lipsea cu desavarsire sau sa o iau la fuga si sa nu ma mai intorc vreodata...din pacate nu prea era alegerea mea, tot acolo as fi revenit. Astfel, ajunsa in fata ghiseului cu pricina, mi se mai da o foaie de completat ca na, cele 900 completate la ei pana acum n-au fost de ajuns (saracii copaci!) si apoi, dupa alte vreo zece minute de asteptare mi se specifica ca mai am inca de platit pe 2011 o suma de bani pe care nu o voi plati la ei ci la finante dupa ce vor trimite cei de la CNAS toate datele(logica lor lasa mult de dorit dar na, sunt institutii ale statului, isi permit). Incercand sa aflu niste informatii suplimentare despre ce si cum si mai ales de ce mi se mai precizeaza ca am o suma considerabila de platit ca penalizare pentru ca cei de la Finante lucreaza cu drag si spor si nu mi-au trimis pliculetul  cu pricina la timp. Toate bune si frumoase, ies de la CNAS foarte bine dispusa si ma indrept catre Fortele de Munca unde am de depus acelasi formular din 2011. La fel, traiesc cu speranta ca las hartia si plec. Gresit! Functionara de birou imi spune, din fericire pe un ton foarte amabil, ca altfel cred ca as fi explodat de tot si m-as fi transformat in godzilla si faceau astia godzilla 2(poate de mare succes), ca mai trebuie sa le aduc si formularul 200 din 2011. Formularul 200? De parca as fi stiut ce inseamna. Doamna, la fel de amabila mi-a explicat ca e declaratia de la Finante pe 2011. Bun, acum, trecuta deja de toate apele si pe cale pentru a 2-a oara sa las totul balta si sa fug unde vad cu ochii, respir adanc si o sun pe mama sa caute in arhiva. Mai trec alte 10-15 minute. Mama ma suna inapoi si-mi spune ca probabil ar fi bine sa plec de acolo. Nu gaseste hartia ceruta si trebuie sa se duca sa ia o copie de la Finante iar apoi sa mi-o trimita prin fax. De ce sa termin cu hartiutele chiar azi? Si maine e o zi doar...cum spunea si Scarlett in "Pe aripile vantului". Totusi, am vaga impresie ca si Rhett Butler s-ar intoarce mai repede la Scarlett decat as reusi eu sa-mi inchei socotelile cu statul pe anul care tocmai a trecut...To be continued