Si? De o saptamana, pe oriunde m-as perinda, in urechi imi suna acelasi eveniment comentat cu "dedicatie" de catre jurnalisti de parca ar fi un fel de ecou de care nu mai pot scapa. Cum a murit Michael Jackson? De ce? Cum isi va imparti averea familia? Dar oare a fost crima sau nu? Oare a fost sinucidere sau nu? Deasemenea fiecare televiziune sau presa scrisa care se respecta incearca sa traseze liniile vietii acestui cantaret si sa traga concluzii cat mai "interesante". Da, a fost un mare cantaret. Da, a fost, poate, dupa cum era supranumit "regele muzicii pop", un mare talent si o mare voce. Dar oare e nevoie de atata zarva la moartea unui om? Oare nu e mai usor sa il purtam in gand si amintire si sa ne vedem de viata mai departe?
marți, 30 iunie 2009
sâmbătă, 27 iunie 2009
My favourite place(city)...
marți, 23 iunie 2009
sâmbătă, 20 iunie 2009
Be careful what you wish for...you just might get it!

Nu demult, o persoana mi-a atras atentie asupra unei teorii si a unui concept de psihologie foarte interesant care evidentiaza inca o data faptul ca suntem condusi de impresiile, emotiile, ideile, parerile si convingerile noastre si cateodata ele ne domina in asa masura incat nu mai reusim sa vedem "padurea de copaci". Dar oare este acesta un lucru pozitiv sau negativ? Teoria in cauza se numeste "profetiile care se autoindeplinesc (autorealizeaza)". A fost elaborata de William Thomas, care a dezvoltat-o astfel: daca oamenii definesc situatiile ca fiind reale, ele devin reale prin consecintele lor. Un alt specialist in domeniu, Robert K Merton a aplicat aceasta teorema la fenomenele sociale si a descoperit ca aceasta nu se poate aplica in natura, ci priveste doar oamenii. Cu alte cuvinte este vorba de faptul ca o afirmatie profetica falsa, o profetie declarata ca a fi adevarata cand de fapt nu este, poate fi suficienta sa influenteze oamenii prin intermediul fricii sau confuziei logice astfel încat reactiile acestora sa duca la indeplinirea profetiei. Oamenii nu reactioneaza doar la situatiile in care se afla ci mai adesea la modul in care percep situatiile si intelesurile care le atribuie acestora. De aceea comportamentul lor este determinat in mare parte de perceptie decat de situatiile respective. Odata ce o persoana se autoconvinge ca o situatie are o anumita semnificatie, indiferent daca are cu adevarat sau nu, ea va actiona in consecinta. Revenind la intrebarea mea si incercand sa gasesc un raspuns obiectiv, sunt de parere ca aceste profetii ne pot influenta viata in ambele sensuri. Totul depinde de dimensiunea si felul fiecareia dintre ele. Daca profetia este una sumbra si rezultatul va fi pe masura. Daca dimpotriva, profetia este cat se poate de optimista, rezultat va fi pozitiv. Partea rea a lucrurilor o reprezinta faptul ca nu suntem intotdeauna in masura sa ne dirijam gandurile spre "campii inverzite" iar unele evenimente la care luam parte nu se incadreaza intr-o categorie stricta cum nu exista nici oameni eminamente buni sau rai pe lumea asta. Cocluzia mea ar fi:
1. ganditi pozitiv, optimismul aduce intotdeauna o aroma dulce in viata noastra
2. aveti grija ce ganditi, pentru ca nu se stie niciodata cand iluzia se va trasforma in realitate!
1. ganditi pozitiv, optimismul aduce intotdeauna o aroma dulce in viata noastra
2. aveti grija ce ganditi, pentru ca nu se stie niciodata cand iluzia se va trasforma in realitate!
luni, 15 iunie 2009
Maine vine iar...sau nu?
Ca un D.H. Lawrence al timpurilor moderne (in ceea ce priveste mentalitatea ca societatea moderna distruge individualitatea), stand si analizand inca o data lumea in care traim si felul nostru de a fi am descoperit din nou un mare neajuns al vietii cotidiene al secolului 21. Acest fapt se datoreaza reflexului nostru de a evada din realitate atunci cand lucrurile merg prost sau in sensul opus a ceea ce ne-am dori, refugiindu-ne in bratele trecutului sau ale viitorului dar niciodata in cele ale prezentului. Incercam cu incapatanare si chiar disperare uneori, sa retraim clipe din trecut, momente demult apuse sau sa visam viitorul cu ochii deschisi, poate, poate timpul prezent se va opri in loc si problemele sau micili noastre disconforturi vor disparea ca prin farmec. Surpriza, timpul nu numai ca nu sta in loc dar nu de putine ori ne este cel mai mare inamic. Fugim intotdeauna dupa fantasmele trecutului sau iluziile viitorului nestiind ca acestea se vor risipi intr-o clipita. Ideal ar fi sa incercam sa ne traim viata in prezent caci trecutul e trecut iar viitorul e viitor si toate visele noastre se pot implini numai in prezent. Doar acest timp prezent ne da ocazia sa schimbam lucrurile astfel incat trecutul sa fie memorabil si viitorul stralucitor. Doar aici si acum putem facem ca singura viata pe care o avem sa nu fie traita in van! Asa ca, dragii mei cititori, tine-ti minte urmatoarea fraza si faceti asta posibil zi de zi: Do not look back and grieve over the past, for it is gone; and do not be troubled about the future, for it has not yet come. Live in the present, and make it so beautiful that it will be worth remembering!
duminică, 14 iunie 2009
Olanda (partea a 2-a, fara lalele)
marți, 2 iunie 2009
luni, 1 iunie 2009
The reason(s) I love tennis so much...

Abonați-vă la:
Postări (Atom)