duminică, 26 februarie 2012

sâmbătă, 18 februarie 2012

joi, 9 februarie 2012

luni, 6 februarie 2012

Sometimes all you need is yourself

"Lo único que me duele de morir, es que no sea de amor" spunea Gabriel Garcia Marquez in romanul sau "Dragoste in vremea holerei". Oare n-ar fi mai usor daca am muri din dragoste? Atunci cand suferim din dragoste, murim incet pe dinauntru si nimeni nu ne poate ajuta, nici noi insine cateodata pentru ca suntem prea prinsi in acel sentiment si acele stari ca sa gandim limpede. De aceea se numeste dragoste. Vine pe neasteptate ca un hot care se furiseaza in aceeasi camera cu tine fara sa-ti dai seama pana cand nu ti-a furat bunul cel mai de pret, in cazul asta, inima si te pune sa faci lucruri pe care nici nu credeai ca le puteai face vreodata, lucruri pe care nici nu le-ai recunoaste cand nebunia trece. Esti impulsiv, esti dispus sa faci orice numai sa dobandesti o privire dulce, macar un cuvant dragut din partea pesoanei iubite care sa ti se intipareasca in minte si sa-ti intre in suflet pentru a te trezi a 2-a zi cu speranta ca el/ea te va iubi. Nu te lasi pana nu ajungi la fundul sacului si ai facut totul posibil ca acea persoana sa raspunda sentimentelor tale. Daca cineva te-ar atentiona nu te-ai recunoaste pe tine caci asta e dragostea de fapt, o nebunie dulce pe care toti o vrem cu ardoare, o dorim, o visam.
Dar ce te faci cand pesoana pe care o iubesti nu te iubeste la randul ei si toate stradaniile tale sunt fara rost? Speri si speri si apoi te plictisesti de sperat si speri din nou. Te agati de cel mai mic detaliu, de cele mai insignifiante cuvinte spuse de persoana draga tie si continui sa te incapatanezi in acest sentiment ca un copil razgaiat care nu intelege ca jucaria nu e a lui si ar fi bine sa o lase din mana. In acel moment nici toate cuvintele din lume nu te-ar putea alina, esti singur cu durerea ta si nimeni nu te poate intelege...sau cel putin asa crezi tu. Ce-i de facut? Singurul lucru demn de facut e sa te retragi cu capul sus, sa suferi in tacere pana cand golul din inima ta nu va mai fi asa gol sau cel putin nu ti se va mai parea ca si cum inima ta ar fi fost un bibelou iar acum e sfaramat in mii de bucatele care inca mai misca dar asta doar pentru ca bate vantul si le imprastie.
De ce nu murim din dragoste? Pentru ca omul e facut sa spere, sa se ridice dupa lovituri puternice suferite si sa mearga mai departe cautand in continuare acea persoana care te-ar face fericita chiar si atunci cand te-ai certa cu ea si ea poate te asteapta undeva, cuminte, sau poate ca nu, poate persoana aia esti tu, tu care trebuie sa te iubesti si sa ai grija de tine mai presus de orice.
A muri din dragoste este un vis...sau poate un cosmar dar de ce sa mori din dragoste pentru altcineva si sa nu traiesti din dragoste pentru tine?

ACTA

sâmbătă, 4 februarie 2012